Ambliopia este cunoscută în rândul oamenilor sub denumirea de „ochiul leneș” și este o problemă întâlnită frecvent în clinicile oftalmologice. Ea înseamnă performanța slabă a unuia dintre ochi, ceea ce conduce la o vedere nesatisfăcătoare. În astfel de cazuri, creierul ignoră imaginile pe care ochiul afectat le vede și le ia în calcul doar pe cele care se văd prin ochiul sănătos. De regulă, ambliopia afectează unul dintre ochi, însă pot exista și cazuri foarte rare în care ambii ochi sunt afectați.
De cele mai multe ori, această afecțiune apare la copii. Aceștia pot căpăta ambliopia până la vârsta de 7 ani și, în multe situații, nu sunt conștienți de prezența ei.
Ce condiții pot favoriza apariția ambliopiei?
- Dioptriile diferite ale ochilor;
- Lipsa de paralelism a ochilor;
- Fixația anormală a unui ochi;
- Deprivarea (un obstacol în calea vederii, cum ar fi cataracta sau leucomul cornean);
- Existența altor afecțiuni: strabism, miopie, hipermetropie.
Care sunt simptomele ambliopiei?
În cazul multor copii, ambliopia se manifestă prin devierea unuia dintre ochi sau prin mișcarea nesincronizată a ochilor. Există și copii care nu prezintă aceste simptome, iar la ei afecțiunea este mai greu de depistat.
Alte semne care ne pot da de înțeles că la nivelul ochiului ar putea exista o afecțiune:
- Ochii nu fixează același punct;
- Mișcarea ochilor nu este simultană;
- Acuzarea durerii atunci când ochiul este acoperit;
- Mișcări neobișnuite ale capului pentru a privi ceva.
Chiar și așa, există multe situații în care părinții nu pot depista din timp ambliopia, pentru că nu au observat niciun semn neobișnuit la nivelul ochilor. Afecțiunea poate totuși să fie prezentă și să se agraveze, iar controlul periodic este cel care poate salva situația.
Care este modalitatea de tratament?
Tratamentul se impune imediat ce afecțiunea a fost descoperită, pentru a grăbi procesul de vindecare. Este indicat ca el să fie început înainte ca vederea copilului să fie complet dezvoltată. Cu cât copilul este mai mic, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. După vârsta de 9 ani, ambliopia este destul de greu de tratat.
Tratamentul de bază constă în purtarea unor ochelari cu ajutorul cărora se acoperă ochiul bun. În acest fel, ochiul afectat este stimulat să se concentreze asupra imaginilor. Acest procedeu poartă denumirea de ocluzie și, uneori, poate fi înlocuit de penalizarea cu atropină (picături). Până în prezent, ocluzia rămâne cea mai eficientă metodă de a trata ambliopia.
Până la ce vârstă se poate trata ambliopia?
Există trei tipuri de ambliopie: cea generată de dioptrie, cea generată de prezența unei deviații strabice și cea apărută prin deprivare.
Ambliopia generată de dioptrie poate fi tratată până în jurul vârstei de 6-7 ani. În unele cazuri, se poate trata și dacă cel mic are 9-10 ani, însă rezultatele vor fi doar parțiale.
Ambliopia generată de deviația strabică trebuie tratată mai devreme decât cea cauzată de dioptrie, mai exact până la vârsta de 4-5 ani. În cele mai multe cazuri, peste vârsta de 5 ani ambliopia nu mai poate fi tratată.
Ce trebuie să facă părinții?
Întreaga perioadă a copilăriei este una solicitantă pentru părinți, pentru că pot apărea tot felul de situații dificile. Chiar și așa, ei trebuie să fie foarte atenți la toate semnalele pe care corpul copiilor le oferă, pentru că acestea pot ascunde informații foarte importante.
Există câteva sfaturi pe care fiecare părinte ar trebui să le urmeze pentru binele copiilor:
- Mergeți la oftalmolog cu copilul indiferent cât de mic ar fi, fără să mai așteptați vârsta de 3 ani pentru primul control;
- Nu vă îngrijorați dacă cel mic nu colaborează cu medicul, deoarece rezultatele se vor vedea chiar și așa; trebuie doar să aveți răbdare și să urmați sfatul medicului;
- Este mai bine să fiți un părinte precaut decât unul care ignoră semnele, pentru că astfel afecțiunile pot fi tratate din timp;
- Nu ignorați purtarea ochelarilor recomandați de medic, oricât de mult i-ar respinge cei mici.
Marhaba Oftalmologie – locul unde problemele oculare găsesc o rezolvare.